Este săptămâna dinaintea Crăciunului și cu toții ne pregătim pentru sărbători de iarnă: decorațiuni roșii și verzi, luminițe strălucitoare în orașe și în case, brad împodobit, cadouri. În această perioadă a anului, în care zilele sunt reci, întunecate și scurte, luminile și atmosfera festivă ne ajută să trecem peste frigul iernii și să primim cu bucurie sărbătorile sfârșitului de an.
De aceea, chiar dacă tindem să ne gândim la sezonul rece ca la o perioadă de odihnă, hibernare și liniște, o privire asupra calendarului ne arată că este, de fapt, și un timp al petrecerilor și sărbătorilor de iarnă. Și, în timp ce unele tradiții sunt marcate de momente solemne sau înălțătoare, altele sunt despre sărbătoare, distracție și voie bună.
Când vine vorba de sărbătorile de iarnă, Crăciunul este cel mai important, fiind atât o sărbătoare religioasă, care onorează nașterea lui Iisus, cât și una culturală, cu o istorie și tradiție care îmbină credințele creștine cu folclorul antic, pre-creștin. Solstițiul de iarnă a fost celebrat cu secole înainte de creștinism, cu sărbători care implicau decorarea caselor cu brazi și oferirea de cadouri și hrană membrilor familiei.
Decembrie este cu totul o lună festivă, iar atmosfera sărbătorilor de iarnă începe cu ziua de Sfântul Nicolae (6 decembrie), când copiii primesc primele cadouri. Până în Ajunul Crăciunului, aceștia învață colinde și impodobesc bradul.
Brăila păstrează în istorie câteva tradiții și obiceiuri de un farmec aparte, cu ocazia sărbătorilor de iarnă. În perioada sa interbelică, în anii 1920, Brăila sărbătorea Crăciunul și Anul Nou cu procesiuni și fanfare, la care participa tot orașul, de la elevii Școlii Normale, la fetele de pension, la dascăli și preoți. Nu lipsea Fanfara Regimentului, iar balcoanele caselor și intrările în prăvălii erau decorate cu drapelul tricolor. Un oraș multicultural prin excelență, Brăila sărbătorea tradițiile iernii pentru români, greci, armeni, lipoveni, bulgari, austrieci, italieni și toate celelalte naționalități care populau pe atunci această urbe cosmopolită, cel mai mare port al României Mari.
Cu ocazia sărbătorilor de iarnă se organizau, de către conducatorii și filantropii orașului, ceea ce astăzi ar fi cunoscute drept “charity events”, evenimente și mese pentru cei săraci. Străzile erau pline, era un oraș plin de viață și de mișcare; brăilenii își făceau aprovizionarea de la Obor pentru masa de Crăciun, poștașii împărțeau ilustrate frumos colorate, copiii mergeau la colindat, creștinii, îmbrăcați în hainele cele bune, mergeau la biserică, pentru a se spovedi și împărtăși, după postul obligatoriu de 40 de zile.
De la masa de Crăciun nu lipseau – ca și în ziua de azi – caltaboșii, răciturile, cârnații și sarmalele, pregătite în casă de gospodinele harnice, din porcul sacrificat de Ignat. Mesele erau completate de prăjiturile, pâinea și alte bunătăți cumpărate de la una dintre cele peste 70 de brutării, 17 cofetării sau 56 de băcănii, câte număra orașul pe atunci.
Colindatul era – și încă este – unul dintre cele mai iubite obiceiuri de Crăciun. Sosirea colindătorilor cu Steaua, Lerul sau Plugușorul este semn al unui an bun, care atrage binele asupra casei și este răsplătit de gazde cu fructe, dulciuri, bani. Alte obiceiuri, cu origine precreștină, s-au păstrat până în zilele noastre, fiind asimilate cultului fertilității locuitorilor din zonă. Se arunca, de exemplu, în fața colindătorilor, cu boabe de cereale, iar apoi le amestecau cu semințele pentru brazdă, pentru o recoltă bună. Împodobirea caselor cu crenguțe de levănțică sau busuioc, alături de brad, este aducătoare de noroc celor din casă.
Un obicei unic în județul Brăila și practicat în comuna Gropeni este colindul Călușarilor de iarnă. De Crăciun, se formează cete de copii cu vârste între 7 și 15 ani care, conduse de o “calfă”, interpretează texte și dansuri, însoțite de acompaniament muzical. Originea acestui colind ritualic se pierde în vechime, iar semnificația sa este alungarea relelor (cu bețele călușarilor) și pregătirea pentru an mai bun.
Plugușorul (sau Plugul) este cea mai cunoscută tradiție ce însoțește trecerea în noul an, fiind răspândită în mai multe țări. Istoricii spun că este tot o sărbătoare a fertilității, care marchează simbolic “prima brazdă” trasă cu plugul prin curtea celui colindat. Tradiția sărbătorește cea mai cunoscută ocupație a populației de pe teritoriul României și a Câmpiei Bărăganului, agricultura. Urarea “Mânați, măi!..”, care se repetă de multe ori în refrenului colindului, împreună cu sunetul buhaiului, care imită mugetul taurului, fac referire directă la plugul tras de boi și la această activitate ancestrală.
Se pare că acest obicei ar fi plecat din Moldova, răspândindu-se treptat în alte zone ale țării, cu diverse variații de text. Păstrează, în toate cazurile, caracterul de colind de An Nou, cântat în curtea gospodarului și răsplătit cu bani, daruri și urari de un An Nou bun.
Boboteaza şi ziua Sfântului Ioan Botezătorul (celebrată pe 7 ianuarie) marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos. De Bobotează, în bisericile ortodoxe, preoţii fac agheasmă (apă sfinţită), cu care „botează” oamenii, animalele şi casele. În unele locuri, preotul aruncă o cruce de lemn în apa foarte rece, iar curajoșii sar pentru a o aduce înapoi.
În Brăila, în fiecare an, de Bobotează, se organizează o procesiune cu preoți, icoana Bobotezei și Fanfara Garnizoanei. Se merge pe Faleza Dunării, unde ierarhul Dunării de Jos binecuvântează apa fluviului, aruncând Crucea Bobotezei. Alte credințe legate de sărbătoarea de Bobotează spun că dacă pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, atunci vor avea rod bogat, că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii despre locurile unde sunt ascunse comorile sau că fetele își pot gasi ursitul dacă vor cădea pe gheață în ziua de Bobotează.
La Alma Health & Spa Retreat, care se va deschide în stațiunea balneara Lacul Sărat în primăvara lui 2022, vom celebra împreună cele mai importante momente ale anului. Tradițiile sunt importante, cu toții le apreciem și le recunoaștem semnificația, culturală și emoțională. Aceste sărbători de iarnă în orașul Brăila au un farmec aparte, dat de împletirea vechilor tradiții din partea locului, cu viața acestei mari urbe de altădată, atât de specială pentru noi.
Iar la Alma Health & Spa Retreat, cel mai nou complex balnear construit pe malul Lacului Sărat, vrem să redăm o parte din strălucirea de altădată, atât stațiunii balneare Lacul Sărat, cât și Brăilei, orașul nostru drag. Aici vei găsi un retreat modern de wellness, spa și tratament balnear cu nămol sapropelic: un hotel cu 200 de camere și apartamente moderne, un centru balnear ultramodern pentru 500 de persoane, un centru spa & wellness, plajă privată cu nisip, cinci piscine cu apă sărată și dulce, aquapark, locuri de joacă, șapte restaurante și un centru de evenimente. Cei pasionați de sport și drumeție vor avea la dispoziție parcul și pădurea care înconjoară stațiunea.
